Cristian Fulaș, despre literatura română între cutume și aspirații (S 7; Ep 86)

Scriitorul Cristian Fulaș este de o sinceritate crudă, vorbește tranșant și argumentativ. Vă invităm să ascultați un dialog despre realitatea din piața cărții, unde ne situăm prin cărțile traduse, ce ne lipsește pentru ca autorii români să fie remarcați de editori străini, de ce românii preferă să citească autori străini.
Cristian Fulaș a debutat în 2015 cu Fâşii de ruşine (Gestalt Books; Premiul Observator cultural pentru debut, Premiul Colocviilor „Liviu Rebreanu”, Premiul revistei Accente). Tot în 2015 a publicat Jurnal de debutant (Tracus Arte), iar în 2016 După plâns (Casa de Editură Max Blecher & Gestalt Books). A tradus aproximativ cincizeci de volume din engleză, italiană şi franceză, printre care: Visul lui Machiavelli (Christophe Bataille), Busola (Mathias Énard), Mituri clasice (Jenny March), Igitur. O aruncare de zaruri (Stéphane Mallarmé), fiind distins în 2023 de Academia Franceză cu premiul „Prix du Rayonnement de la langue et de la littérature françaises” pentru servicii remarcabile aduse limbii şi literaturii franceze. Din 2019 lucrează la o nouă traducere după romanul În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust. De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut volumul de proză scurtă Cei frumoşi şi cei buni (2017), romanele Fâşii de ruşine (2018), După plâns (2019) şi Ioşca (2021, 2022; desemnat romanul anului în cadrul Premiilor RSS Reloaded şi cartea de proză a anului 2021 de omiedesemne.ro şi agentiadecarte.ro, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, nominalizare la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2021 în cadrul FILIT, Premiul Observator cultural, secţiunea Proză; traducere franceză la editura La Peuplade), precum şi biografia romanţată Celan. Am trăit, da (2022). În 2018 a publicat Povestea lui Dosoftei la Editura Muzeelor Literare Iaşi, în cadrul unui proiect FILIT. În 2023 publică romanul Specii (Polirom).